De unde sare iepurele...istoric

Dacă cauţi, nu se poate să nu găseşti. Zilele trecute vorbeam de Repertoriul Arheologic din zona Zlatna, menţionam acolo bogăţia de materiale găsite pe teritoriul oraşului, precum şi convingerea că multe vestigii sunt încă nedescoperite. Vorbeam şi de "Colţul lui Blaj", sit arheologic, de pe Valea Poienii. Dar nu am sperat că urmele de locuire pot fi găsite şi mult mai sus în munte. Se ştie de drumul roman ce cobora din Vâlcoi , pe culmea dealului, în partea dreaptă a Văii Morilor, în sensul de curgere al apei. Se bănuieşte că un astfel de drum, de transport al aurului, pleca din Vâlcoi şi urca pe Dealul Onului, Bigla, şi continua cu Părăginoasa şi Dâmbău, adică pe partea stângă a Văii Morilor, în sensul de curgere al apei..

Ei bine, un zlătnean a descoperit, la nici 10 minute de Vârful Dâmbău şi Refugiul Săruni, un vârf de suliţă din fier, prevăzut cu gaură la partea inferioară, pentru "înmănuşare". Dacă vine primăvara, sunt curios dacă în acel loc se mai găsesc câte ceva obiecte sau vârful de suliţă a fost un caz singular. Eu cred că dacă cauţi, găseşti.

Google Translate rulzzzzzz

De câteva zile încerc să dezvolt un blog Turism Zlatna. O versiune simplistă, aşa cum permite blogspot.ro. Am găsit printre gadget-uri, Google Translate, unde oricine poate selecta limba, iar textele din postări vor apărea în limba respectivă. Bineînţeles, traducerea mai lasă de dorit, însă ce să faci, asta avem, cu asta lucrăm.

Arătam unor prieteni blogul şi cum se poate face traducerea, pe o postare nouă cu Podul Natural de pe Valea Naibii.

Textul în română sună cam aşa:

"Puţină lume ştie că pe Valea Naibii avem un fenomen carstic, un pod natural, unicat în ţară datorită componenţei rocilor care îl alcătuiesc."

Iar în engleză, după cum probabil aţi anticipat: 

"Few people know that we have a fucking Valley karst phenomenon, a natural bridge, unique in the country because..."

Cool, nu?

Iubitei indestructibile

Cu voia prietenului meu Teo. Şi cu mulţumiri.

 "Cum ucizi o femeie pe care o iubești? O spânzuri, îi iei gâtul, îi scoți ochii? O iubită care e prinsă adânc în tine, care e rădăcina voinței tale de a trăi? Lucruri banale depind de ea: spălatul pe dinți, cafeaua, mersul la serviciu, privitul în oglindă. Bine, astea poți să le fentezi. Dar diminețile în care te trezești îmbibat de mirosul ei, și ea e în tine?
Dacă o femeie a ajuns rațiunea ta de a fi, și apoi pleacă, trebuie să o ucizi. Să cauterizezi tot. Dar cum supraviețuiești dacă ți-a pătruns toate fibrele?
Se ia o iubită. Se injectează ca heroina. Se trăiește până la extaz, apoi până la demență, apoi până la sevraj. Apoi te legi de calorifer, te dai cu capul de parchet și îți sinucizi amintirile, una câte una. Când termini și nu mai e nimic, ți-ai omorât iubita, și pe tine odată cu ea. Iei cadavrul, îl ridici în picioare, îl faci să umble și să zâmbească. Apoi faci cunoștință cu tine. Ești un om nou, gol, o foaie albă de hârtie. După care iei un pix, scrii frenetic și trimiți o scrisoare către cel care ai fi putut fi. Afirmându-ți inexistența. La sfârșit, vezi că ai făcut un cerc dublu pe o bandă Moebius. Ești în același punct, plus o ucidere. O iubești, deși ea a dispărut cu mult înainte de ultimul sărut." 

(Iubitei indestructibile) * Epistole către o sută de iubite *

Mai multe epistole aici.

Repertoriu arheologic Zlatna

redat parţial, ca să ne facem o părere asupra bogăţiei de artefacte de pe teritoriul oraşului.

1. Din puncte neprecizate de pe teritoriul localităţii provin: a) o ceaşcă neolitică b) un celt de bronz de la sfârşitul epocii bronzului (Mz. Sibiu) c) un celt de bronz de tip transilvănean (Mz. Alba Iulia) …..e) un topor din cupru de tip Pătulele

2. Colţul lui Blaj –o aşezare aparţinând culturii Coţofeni III, peste care se suprapune un nivel Schneckenberg. Materialul recuperat constă în fragmente ceramice, unelte din os şi o figurină zoomorfă. 

3. Pe Măgura Dudaşului cu ocazia construirii coşului de evacuare a gazelor, a fost parţial distrusă o aşezare de la începutul epocii bronzului. Săpături de salvare au dus la recuperarea unui bogat material ceramic. (Mz. Alba Iulia) 

4.La locul numit „Făguleţ”, situat la sud de fosta Uzină, s-a descoperit în 1958 un depozit de la sfârşitul epocii bronzului, încadrat de unii cercetători în categoria Cincu-Suseni. Depozitul conţine 5 celturi, 2 fragmente de celturi, un ciocan de cupru, un fragment de sabie, 4 fragmente de seceri, 2 vârfuri de lance, fragmente de fibule de tip „pasmanterie”. (Muz. Alba Iulia). 

5.Pe muntele „Jidovul” au fost semnalate urmele unei cetăţi dacice. Pe locul indicat nu există însă nici o fortificaţie 

6.Ruinele oraşului daco-roman Ampelum semnalate încă din sec. XVI, au fost indicate la E de Zlatna, pe o distanţă de câţiva kilometrii, de la uzină până la poalele dealului Jidovu şi satul Pătrângeni; chiar în interiorul acestui sat s-au găsit inscripţii şi sarcofage; există de fapt o singură localitate romană mai întinsă, nu două aşezări distincte. Numeroase ziduri şi substructuri de clădiri au fost remarcate pe o întindere mare de teren, încă din sec. XVIII ( la 1717 se vedeau ziduri înalte). De aici provine majoritatea materialului arheologic din epoca romană, material care este foarte abundent şi variat; piese arhitectonice şi materiale de zidărie, monumente sculpturale, cărămizi, multe monumente epigrafice, vase de sticlă, bronz, tuburi de apeduct, obiecte de uz casnic, de podoabă, monede.

7.  În perioada 1970-1990 colecţionarul I.T. Lipovan a salvat numeroase şi variate materiale de epocă romană (monumente epigrafice şi sculpturale, ceramică, opaiţe şi statuete.monede), toate provenind din diverse puncte ale localităţii antice Ampelum. 

8.De pe raza localităţii se mai semnalează trei monede imperiale romane: Traian (103-111, sestertius), Marcus Aurelius (161-180, denar) ,Philippus I (sestertius).