luni, 13 octombrie 2014

Cum votăm! Părerea mea!

Fac politică din 1994. Mi s-a părut că aşa pot să mă implic mai mult, să schimb unele lucruri care nu merg aşa cum trebuie în ţara asta. Am votat la fiecare rundă de alegeri, mai puţin la un anume referendum.Ăla pe care l-am boicotat, deşi nu am recunoscut niciodata. Da bre, ăla cu întrebarea capcană. Mi se pare că dacă votez pot apoi cere socoteală celui care a ieşit. Indiferent dacă am votat acel candidat sau nu. Am participat.
Spuneam mai demult că dacă ne rezumăm doar a vota din 4 în 4 ani sau atunci când aceste alegeri se organizează, e deja târziu. Dacă nu ne implicăm, fiecare după puteri, dacă nu facem petiţii, dacă nu ne exprimăm opinia, dacă nu ieşim în stradă dacă e cazul, la alegeri vom fi mereu nevoiţi să alegem din două sau mai multe rele, pe cel mai puţin rău. Dacă nu sprijinim acele organizaţii care investighează oamenii politici pentru a fi traşi la răspundere, dacă e cazul, vom fi mereu în acelaşi loc. Mereu frustraţi, scârbiţi, resemnaţi. Dacă alegem urmărind doar ce ne este prezentat la televizor, fără să ne informăm şi din alte părţi, facem o greşeală fundamentală.
Avem 14 candidaţi la alegerile prezidenţiale. Ca mai toate lucrurile complicate, e destul de simplu.  
Ponta pentru mine reprezintă o certitudine. Dacă îl votăm ştim exact unde vom ajunge. Molima roşie nu iartă. Comunism sau mai bine spus, neo-comunism. Pomeni. Susţinerea nemuncii. Lipsa de respect faţă de proprii cetăţeni. Încurajarea hoţiei. Funcţii politice, indiferent de pregătire şi competenţă. Zero investiţii. Lipsă totală de interes pentru educaţie şi asigurarea unui minim decent pentru sănătate. Taxe, sute de taxe, pentru susţinerea pomenilor sociale. Şi multe, multe altele. Nu vreau să mă îndrept către destinaţia asta. Nu votez, şi nu am votat niciodata roşul.
Elena Udrea. Nu zic că a fost un ministru rău. Nu mai rău ca şi ceilalţi. Dar nici măcar nu vreu să vorbesc despre ea. Pentru că nu despre ea este vorba. Este vorba despre tovarăşul Băsescu, preşedintele cianurii, care vrea să negocieze rămânerea în politică cu procentele obţinute de Lenuţa. Câte or fi ele. 5-6 pe acolo. Şi nu numai cu ale ei.
Monica Macovei, un europarlamentar bun, ales pe listele PDL. Acelaşi partid, care inainte de a constitui Alianţa Creştin Liberală, a avut o competiţiei internă pentru a stabili candidatul partidului la prezidenţiale, unde tanti Macovei NU s-a înscris. Atunci ce e cu candidatura asta? Vă spun eu. E tot mâna lui nenea Băse, din 2 motive mari şi late: încă câteva procente de negociat, plus că aceste procente vor fi luate de la candidatul ACL. În turul 2 se va negocia.
Călin Popescu Tăriceanu a fost un politician respectat. În schimb după curvăsăraiul tov. Tăriceanu cu PSD-ul, s-a dovedit că a ajuns un bufon, mâna cu care molima roşie vrea să spele câteva rufe murdare. E destul de evident că această candidatură e susţinută de PSD, cu scopul recunoscut de a rupe dintre voturile PNL-ului. 
Deci, cu cine votăm?
Cu singura persoană care are şanse reale să-l bată pe Ponta! Dintre toate aceste certitudini descrise mai sus, eu aleg SPERANŢA! Sper să fie mai bine!   Eu votez: Klaus Iohannis! Aici găsiţi programul prezidenţial!

joi, 2 octombrie 2014

Doliu pentru Jidovu'

E foarte la modă să vorbeşti despre patriotism. De cum şi cât ţinem la ţărişoara asta, la locurile natale, la satul sau orăşelul nostru. E mult mai simplu să vorbeşti din spatele unui monitor sau aplecat deasupra tastaturii. Nu tu ar trebui să te implici. De fiecare dată se va găsi altul să o facă în locul tău. Mai ales că tu ai probleme, faci naveta, salariul e mic, ai copii de crescut, gazul şi curentul îţi dau bătăi de cap, tot timpul emisiunile importante de pe Antena 3 sunt târziu, iar Suleyman Magnificul e la o oră imposibilă. 
Vorbim, vorbim, vorbim. De fapt nu ne pasă. Am îngropat atât de adânc în noi "interesul de grup" încât pare ceva de mult uitat, care nu ne mai reprezintă. Suntem melancolici, e drept. E dreptul nostru. Nu ne interesează drumul Alba Zlatna decât pentru că mergem zilnic pe el şi lunar schimbăm piese la maşină. Nicidecum din alt motiv. Un exemplu ar fi că merităm asta. Că plătim lunar impozite şi taxe, din care nu vedem nimic pentru noi. Nu ne interesează nimic dacă nu beneficiem direct de el. Nu ne implicăm pentru că trebuie să ne mişcăm cururile, pentru că trebui să gândim , să gândim noi , nu televiziunile în locul nostru.



Am vândut Jidovu'. Unii zic că e o emblemă a oraşului. Alţii zic că în zona lui s-au găsit artefacte de o importanţă deosebită pentru oraşul Zlatna. Ce mai contează legendele, amintirile copilăriei în faţa importanţei economice, de care noi, evident, nu beneficiem?
Cine l-a vândut? Pătrânjenarii (şi nu numai ei), plus Composesoratul Negraia, din care fac parte aceiaşi pătrânjenari, cu câteva persoane în plus care sunt tot din Zlatna.
Pentru ce? Pentru bani. Sunt cazuri, majoritatea, pentru care nu contează, ce şi cât vând. Banii să vină.

Din fericire nu suntem toţi la fel.
Uitaţi-vă către Jidovu. Faceţi poze, 1, 2 o mie. Dar repede. Azi, mâine nu mai aveţi la ce. Apropo, piatra aia de andezit cărată din fostul de pe acum Jidovu', aia vă strică şi drumul Alba Zlatna.

Traim. Insă cum ştim că trăim?

Simţim. Dorim. Suferim.

"Pretty Amazing Grace"
Pretty amazing grace is what You showed me
Pretty amazing grace is who You are
I was an empty vessel
You filled me up inside
And with amazing grace restored my pride

Pretty amazing grace is how You saved me
And with amazing grace reclaimed my heart
Love in the midst of chaos
Calm in the heat of war
Showed with amazing grace what love was for

You forgave my insensitivity
And my attempt to then mislead You
You stood beside a wretch like me
Your pretty amazing grace was all I needed.

Stumbled inside the doorway of Your chapel
Humbled in God by everything I found
Beauty and love surround me
Freed me from what I fear
Ask for amazing grace and You appear

You overcame my loss of hope and faith
Gave me a truth I could belive in
You led me to a higher place
Showed Your amazing grace
When grace was what I needed

Look in a mirror I see Your reflection
Open a book You live on every page
I fall and You're there to lift me
Share every road I climb
And with amazing grace You ease my mind

Came to You with empty pockets first
When I returned I was rich man
Didn't believe love could quench my thirst
But with amazing grace You showed me that it can

In Your amazing grace I had a vision
From that amazing place I came to be
Into the night I wandered
Wandering aimlessly
Found Your amazing grace to comfort me.

Pretty amazing
Pretty amazing
Pretty amazing
Pretty amazing
Pretty amazing
Pretty amazing
Pretty amazing
Pretty amazing

You overcame my loss of hope and faith,
Gave me a truth I could believe in.
You led me to that higher place
Showed me that love and truth and hope and grace were all I needed. 




miercuri, 6 august 2014

Apel la solidaritate!

După cum probabil mulţi dintre voi au auzit, Popasul Fefeleaga amplasat în imediata apropiere a rezervaţiei Detunata Goală, a ars. Mai jos, redau cuvintele scrise în event-ul de pe FaceBook "Donează 1 leu pentru Vetălău":
"Vetălău, pe numele lui David Gheorghe, este strănepotul celebrei Fefeleaga din nuvela cu acelaşi nume a lui Ion Agîrbiceanu. Fost miner în Valea Jiului, părăsit de ani buni de soţie si cu o fată de crescut, omul s-a întors la Bucium şi şi-a deschis o mică afacere, în turism, la poalele Detunatelor. Din anul 2000, mii de oameni i-au trecut pragul, mii de oameni s-au bucurat de poveştile şi informaţiile sale.
Popasul Fefeleaga a ARS în 7 Iulie 2014. Cu el, au ars actele, hainele, ceva bani puşi deoparte pentru noile investiţii, s-au deteriorat ireversibil vesela, televizorul, frigiderul etc.
Dacă fiecare om care a trecut pe acolo ar dona măcar 1 leu, omul şi-ar putea reconstrui casa şi cu ea tot farmecul acelui loc.
Contul unde puteţi face donaţii în bani e deschis pe numele David Gheorghe la Banca Transilvania: RO95 BTRL 0010 1201 T569 86XX."
Popasul, e format dintr-un grajd construit cu dezertori din Primul Război Mondial şi apoi folosit de aceştia drept ascunzătoare, un fel de şopru ridicat mai recent şi “zidit” pe toate laturile cu scândură şi o casă veche, din bârne de lemn, în care vreme de 11 ani a locuit şi Sofia Danciu, “Fefeleaga” lui Ion Agârbiceanu (această casă a ars în întregime)." Grajdul adăposteşte şi acum şaua şi corfele care l-au lăsat fără piele pe spinare pe Bator, calul personajului din nuvelă. Vetălău îl numeşte “Hotel tri paie” şi vrea să-l transforme jumătate în mini-muzeu, cealaltă jumătate în spaţii de cazare cu paturi."
De ce titlul acestei postări e "Apel la solidaritate"? În urma event-ului de pe FB mulţi oameni s-au solidarizat cu tragedia acestui om trimiţând donaţii, în bani sau obiecte. Nesperat de mulţi şi din toate zonele ţării, inclusiv români plecaţi în străinătate. 
Lor, plecaţi până la pământ, le mulţumim! În numele lui şi al nostru. Dar mai e mult până departe. 
Vetălău mai are nevoie de voluntari! Noi, adică Trascău Corp, am fost la muncă într-un week-end. Şi o să mai mergem. 10 oameni, am împrăştiat pe drumul de acces piatră, am curăţat locul de bârne arse şi alte resturi rămase în urma incendiului, am curăţat de moloz şi resturi fundaţia - cea mai obositoare activitate- şi am ridicat o mică bucătarie de vară, unde turiştii pot servi de acum încolo câte o placintă buciumanească. Dar mai e mult de lucru. Am hotărât să construim casa cât mai aproape de forma ei tradiţională. În acest sens vom demola 3 case vechi, şi le vom asambla cât să rezulte o nouă şi totuşi veche casă.
De ce "Apel la solidaritate"? Sun convins că numărul celor care ar putea ajuta e mai mare, mult mai mare, dar aceşti oameni nu ştiu despre acest incendiu, despre această tragedie. De aceea vă rog să promovaţi acest articol, pentru a afla cât mai multă lume. Share, copy-paste, orice, numai să se afle! Mai e nevoie de o grămadă de materiale de construcţii: ciment, nisip, var, OSB, rigips etc, poate găsim o firmă de construcţii sau mai multe care ar putea ajuta!
Vă mulţumim foarte mult!