Evident că nu voi scrie despre toate, cred că nici nu îmi aduc aminte. Realizările astea sunt atât individuale, cât şi de grup, pentru că uneori e foarte greu să le desparţi. Şi nici nu îmi doresc, vreau ca această postare să fie o aducere aminte, nu un motiv de laudă sau cine mai ştie ce. Nu au nici o ordine, nici din punct de vedere al importanţei, nici din punct de vedere cronologic.
Oare cu ce să încep? Cu Adi Bezna sună bine. Am ascultat un cântec, al lui dar nu cântat de el, şi mi-a plăcut. L-am căutat pe net, mi-a plăcut şi mai mult, am ascultat şi alte cântece, am citit despre el ,"lupul"- aşa cum mă simt şi eu câteodată- şi am făcut în aşa fel încât să-l aduc la "Ziua de Mâine" de la Alba Iulia. A fost o noapte de vis, am câştigat un prieten şi un pariu, cu mine şi instinctul meu.
Am susţinut mişcarea "Salvaţi Roşia Montană" prin mai multe activităţi: organizarea Cupei Trascău în zona Bucium -Valea Şesii (lac Geamăna), intervenţii publice, articole scrise, share-uri şi alte activităţi pe internet, distribuire pliante, participare la proteste şi multe, multe altele. Nu ştiu dacă e mult sau puţin, ştiu ca am făcut ceva. Ştiu că îmi pasă şi îmi va păsa mereu.
Am continuat realizarea serilor de folk în Zlatna, aşa cum am putut, alături de Dan Viorel Ştefan (co-partener, co-realizator), omu' de la sunet Mihai Oneţiu şi, desigur, alături de toţi cei care îndrăgesc această muzică. Am avut invitaţi de seamă, de la Laura Todică (câştigătoarea Locului II la Festivalul Naţional Ziua de Mâine) , Iulian Timar şi Claudiu Aftimescu, până la Marius Matache şi Feri Teglas. Cei doi, dar în special Marius, au creat o seară pe care zlătnenii nu o vor uita prea curând.
Nu aş avea cum să uit de cele două expediţii realizate cu elevii din cadrul Cercului de Turism "Dor de Munţi" Zlatna, una realizată în platoul Padiş iar cealaltă realizată pe un traseu ce a plecat din zona Poşaga, Scăriţa Belioara, şi a trecut peste Muntele Mare, Horea cu finalul "apoteotic" la Gheţarul de la Scărişoara. Evident că activităţile au fost mai diverse, era să uit de Tabăra Şcolară de la Râmetea, dar e prea mult de scris, prea multe amintiri care nu îşi mai au loc în cuvinte.
Mi-am luat motor. Da, picioarele, coastele, încheieturile îşi amintesc. Şi spatele. Cu el am reuşit (cu motorul, nu cu spatele) să economisesc timp şi să ajung rapid în multe locuri pe care altfel nu le-aş fi văzut repede. Cu el am mers pe drumul roman între Zlatna- Dumbrava- Vâlcoi, cu el am patrulat prin Cheile Feneşului, cu el am fost la prima acţiune de salvare a Trascău Corp, a unui câine dintr-o fostă mină de mercur. Cum zice Fănică, dacă nu uit să mai merg şi pe jos, atunci e de bine.
Cu privire la promovarea oraşului, cu tot ceea ce înseamnă asta, şi a judeţului Alba stau destul de bine. Am participat ca organizator, băgător de seamă, om interesat sau pur şi simplu "om bun la toate" la mai multe evenimente din care am să enumăr câteva: Festivalul Cetăţilor Dacice, Tabăra Şcolară Padiş, Târgul Naţional de Turism Rural Albac, Festivalul Naţional de Romanţe "Te-aştept pe acelaşi drum" Zlatna, Festivalul Internaţional de Film Etnografic F.I.F.E Zlatna, Festivalul Naţional de Muzică Folk "Ziua de Mâine" Alba Iulia, Congresul Spiritualităţii Româneşti Zlatna. Am avut stand de promovare a oraşului la Albac, am fost organizator, ghid şi salvator montan în Padiş, am cântat cu Tică Lumânare pe scena F.I.F.E, cu Adi Bezna la R.Y.M.A, am realizat prima hartă turistică a oraşului Zlatna, am colaborat la realizarea albumului "Zlatna de odinioară" de care sunt tare mândru. Aşa pe scurt. Am pregătit câteva săpături arheologice pe raza oraşului, pentru anul ce vine, nu de alta dar să avem de lucru şi în 2014.
De cântat? Cam puţin în 2013. La nunţi, botezuri, instalări de Windows, cu micuţii de la grădiniţa "Peştişorul de Aur", la "Ora de Folk", cu PICuri de Folk la Cluj, la câte un festival- Cugir, Alba. Mai mult pe dealuri şi nici acolo cât ar fi trebuit. Dar o să-mi dau câteva palme morale şi în 2014 am să fac cum pot să cânt cât mai mult.
Am să termin această postare care devine plictisitoare, cu Dâmbăul, Citera şi Săruniul. La Citeră am amenajat o cameră pe care o vom folosi pe post de refugiu, loc de ascunsa, loc de fugit de acasă etc. La Dâmbău, am marcat un nou traseu turistic cu Mihai Oneţiu care uneşte Vârful Dâmbău cu Feneşasa, prin Năpişti, şi cu acelaşi măreţ prieten, am reabilitat "Sălaşul Boarilor", izolând-ul cu OSB pe exterior. Bine, au participat mai mulţi, da greul Oneţiu la dus. La Săruni? Ce nu am făcut la Săruni... Am montat un nou geam, la mansardă, cu structură de lemn şi geam termopan. Am refăcut din temelii "Staţia de autobuz" şi am dotat-o cu cuptor de pită (pâine). Am construit un nou refugiu, acoperit cu şindrilă de brad, pe care îl vom inaugura anul viitor. Cam astea sunt în mare.
Am uitat oare ceva? Sunt convins. Politica am "uitat-o" din start. Oricum nu mai contează. Ce-i trecut, e bun trecut. Pe anul ăsta îmi doresc să ningă. Cât mai mult. Şi să mă pierd prin zăpadă. Cu schiuri sau fără. Cu visuri, cu emoţii şi cu oameni dragi.
În încheiere, vă mulţumesc. Tuturor. Pentru că existaţi. Pentru că sunteţi în viaţa mea. Pentru că mă suportaţi, cu bune, cu rele.