imprevizibilă jivină
vineri, 30 august 2024
Om străpuns de lună
imprevizibilă jivină
marți, 6 februarie 2024
Pe vremea lui Ceașcă!
Pe vremea lui Ceașcă era mai bine. Era mai bine din două motive mari și late: eram mai tânăr și mai prost.
Acum, în democrația asta originală, de la o vârstă am început să îmi număr cicatricile și am descoperit câteva pe laba piciorului....Nu îmi mai aminteam de unde le am, apoi cu drag, totul mi s-a dezvăluit în fața ochilor de parcă a fost ieri. Îmi dau lacrimile doar când mă gândesc.
Pe vremea lui Ceașcă era foarte important să ai lapte în casă. Mergea foarte bine cu peștele stricat sau cu puii "frații Petreuș". Asta dacă nu erai milițian, ca vecinu'. Pe scurt, băgam foame dar suplineam cu laptele. Eu de fițos ce eram, nici nu beam lapte așa gol, se chinuia mama să-mi facă cacao. Nu era de ajuns comunismul și urmările lui, mai avea mama și un copil cu "fițe", motiv pentru care mai regla din palme.
Ajunge preludiul sau continui?
Era o zi frumoasă de toamnă.....păsările ciripeau, florile înfloreau, frunzele făceau și ele ce știau mai bine, tovarășu' habar nu avea ce îl așteaptă, Iliescu făcea flotări pentru că se preconizau schimbări la pauză.
Ca de obicei, ori nu era curent, ori nu aveam gaz în butelie. De data asta aveam curent. Deci nu aveam gaz în butelie. Mama încălzea laptele jos, la nivelul parchetului, pe un celebru reșou made in "România, ai dacă te descurci", într-o oală/cratiță (parcă acum o văd) de 5 l. Era cald și bine ]n apartament, motiv pentru care aveam șosete de lână în picioare.
Am fost nu numai fițos dar și neastâmpărat, motiv pentru care am capul spart de 11 ori. Pe numărate. Motiv pentru care nu puteam sta nemișcat nici măcar la masă. Nu de fițos, de neastâmpărat. Cum am reușit să fac ce am făcut, nici acum nu se știe. Cert e că m-am trezit cu piciorul în oala cu lapte care fierbea. Și nu, nu m-a durut. Nu imediat. A durat un pic până a trecut căldura prin șoseta de lână. Cert e că, în momentul în care am început să urlu, părinții mei au realizat grozăvia și nu au știut ce să facă altceva decât să îmi extragă șoseta de pe piciorul buclucaș. Cu tot cu piele, bineînțeles.
De aia zic că era mai bine pe vemea lu' Ceașcă. Oricâtă piele trăgeau de pe noi, tot mai rămânea.
miercuri, 17 ianuarie 2024
CONCURS -UN AN MAI VESEL!
Se organizează un mini-concurs în Zlatna, premiile fiind 3 calendare pentru anul 2024 realizate de maestrul Costel PĂTRĂȘCAN. Primele 3 răspunsuri corecte scrise în comentarii vor primi câte un calendar.
Avem 3 întrebări. De unde provin denumirile și ce înseamnă:
Mulțumesc pentru participare!
P.S. Vă rog să vă scrieți numele și datele de contact în comentarii.
Surse de informare: Domșa Traian -de la Ampelum la Zlatna , sau
pagina web: www.trascaucorp.ro
joi, 11 ianuarie 2024
ŞCOALA CONFESIONALĂ ROMÂNEASCĂ din Zlatna
Despre Școala Confesională Românească din Zlatna (actuala capelă), personal, nu știam prea multe. Doar niște informații găsite în care se menționează: “Clădirea actuală datează din 1902, fiind construită pentru a înlocui o altă şcoală confesională mai veche, de la începutul sec. al XIX-lea, devenită neîncăpătoare. Clădirea dispunea de patru săli de clasă, cancelarie şi holuri de acces.” (sursa: Fișe Analitice Minimale de Monumente și Ansambluri Istorice- PUG Oraș Zlatna)
În cartea d-lui Traian Domșa- De la Ampelum la Zlatna, vol. II se mai menționează următoarele: “Tradiția orală pomenește despre o școală tutelată de biserica ortodoxă, la care învățau primele elemente de scris-socotit-citit și mai multă religie, care era situată între cele două biserici românești…….Amintirile orale o situează în timp cam pe la mijlocul secolului al XVIII-lea”.
În aceeași lucrare, mai găsim menționat: “Ioan Pătrânjenar de 90 de ani își amintește că-i spunea tatăl său despre școala românească dintre cele două biserici, susținută de aceste două biserici românești, unită și ortodoxă. Ca învățător era pomenit Ioan Moraru, ce îndeplinea și slujba de cantor la biserica ortodoxă”. De asemenea găsim și mențiunea: “ în anul școlar 1877-1878 funcționa ca învățător la Școala primară confesională din Zlatna, Ioan Morariu, iar mai înainte preotul Gheorghiu Anghel.”
Ca și rezumat: totuși când a fost construită școala? Mijlocul secolului al XVIII-lea, începutul sec. al XIX-lea? Știm că ea funcționa în 1877, și înainte de asta…dar totuși când a fost construită?
Am găsit un material care aduce un pic de lumină și care arată că ea a fost construită după anul 1861. De ce zic asta? Pentru că, în urma unui articol din ziarul “Amiculu Scolei”, din 17 Februarie 1862, ziar care apărea în Sibiu, aflăm că în data de 23 aprilie 1861, Georgiu Crainicu, Nobile de Ursinu de josu -catalogat ca și “ acelu bărbatu zelosu al natiunii romane-, împreună cu soția, Iulia de Crainicu, donează teren pentru construirea unei școli, citez: “acestu contractu le transpunemu in proprietatea ambeloru beserice romanesci din Zlatna” și nu oricum, cu o condiție: “locu donatu sa fie obligate a-lu intrebuintia numai in folosulu scolei romanesci in Zlatna”.
Concluzie pe scurt: școala a fost construită după anul 1861 , iar ea funcționa cu siguranță în anul 1876. Mai multe cercetări vor aduce noi date.
Adrian Puiuleț, 27 Februarie 2020