Se afișează postările cu eticheta stiu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta stiu. Afișați toate postările

miercuri, 18 aprilie 2012

Ştiu

Ştiu că o să te topeşti cândva şi topindu-te, voi încerca să prind fiecare picur din tine, în căuşul palmei, şi sorbind apoi, să ma topesc şi eu.

Ştiu că o să vină un moment în care o sa fim puşi în faţa despărţirii noastre, atunci vom fi ori NOI, ori alţii.

Ştiu că mi-e imposibil să-mi amintesc gustul buzelor tale, însă o să-mi amintesc ziua când, sărutându-te în podul palmei, ţi-am schimbat definitiv linia vieţii; atunci a devenit un permanent acum.

Ştiu că atunci când se va fi terminat suferinţa, eu nu voi mai fi ca să pot descrie ce aş putea simţi; va fi doar cineva care poartă numele meu.

Ştiu că atunci când ne vom întâlni, nu va fi nicidecum întâmplător, ci va fi încă o întâlnire premeditată a destinului a două suflete.

Ştiu…că toate astea sunt doar trecut transpus în cuvinte.

Sursa foto aici.

joi, 16 decembrie 2010

Rece şi cald

Adică una rece şi una caldă.

Prima dată, una rece, ar putea fi considerată o glumă dacă nu ar fi un trist adevăr.
Îmtrebare: Ce ar zice Şmaichăl dacă cineva i-ar băga o superbitate goală în pat?
Răspuns corect: Ar zice: "Cum stai cu ţigările?"

Şi cea caldă, o poezie scrisă de Anna R.


Ştiu

Nu ştiu cât ţi-am fost umbră
şi cât ţi-am fost lumină;
ştiu că mi-am început dimineţile
surâzând ploii
şi poticnindu-mi mai apoi zâmbetul
într-un curcubeu
pe care, probabil, n-ai cum să-l atingi
vreodată, omule!

Nu ştiu cât ţi-am fost ramură
şi cât ţi-am fost mugure;
ştiu doar că am străbătut
primăveri de la sud către nord,
unde m-am întâlnit cu arbori
ninşi de cuvinte
pe care un nor de înţelepciune
le presărase domol pe pământ.

Nu ştiu cât îţi sunt prezent
şi cât trecut ţi-am fost;
ştiu că voi amuţi în ierni viitoare
domolind focuri
şi ascunzând taine pline de farmec
în care doar paşii tăi se mai aud...