miercuri, 23 ianuarie 2013

O nouă boală- arheologia

Cum să nu te îmbolnăveşti când vezi în judeţ atâtea descoperiri arheologice şi la Zlatna nimic? E drept că dacă nu se sapă, nici nu ai şanse să găseşti ceva. Mă întreb, prin toate şantierele din Zlatna, cele de ecologizare sau cel de regularizare a albiei văilor ( de exemplu Valea Rudelor), nu s-a găsit nimic, nimic? Domnul I.T. Lipovan, a făcut numeroase descoperiri, inclusiv în Valea Rudelor, fiind cel mai pasionat "arheolog" pe care la avut Zlatna. (acum mă documentez).
Mă tot gândesc cum aş putea face să conving pe cei în cauză să deschidă un şantier arheologic în zonă, mai ales că "în timpul lui Septimius Severus, Ampelum a devenit un oraș în toată puterea cuvântului, foarte activ din punct de vedere edilitar. Nu se știe dacă a devenit și municipium pentru că inscripțiile descoperite până în prezent îl menționează numai ca ordo Ampelensium.". Sursa Wikipedia.
Şi ăsta e doar un lucru pe care nu îl ştim. Şi câte secrete mai sunt îngropate în pământ.
Tot de pe Wikipedia am aflat: "Așezarea romană cu statut urban a fost aproape integral distrusă după 1985, o dată cu construirea combinatului de metale neferoase.  Teritoriul pe care se afla Ampelum a fost excavat, înainte de a veni comisia Consiliului Culturii și Educației Socialiste să investigheze cererea de a se schimba amplasamentul unei uzine chimice, la Zlatna, pentru a nu se distruge, necercetat, un oraș roman." O fi oare adevărat? Toată suprafaţa aşezării romane se află acum sub ruinele Ampelum S.A.? S-a excavat totul?
Sincer, mă îndoiesc! Vestigii trebuie să mai fie, inclusiv cele a drumului roman Alba Iulia -Zlatna.
Cum putem afla mai multe? Unde putem întreba? Cine mă ajută?


2 comentarii:

  1. Pai la noi descarcare arheologica sa face in momentul in care "cineva" descopera "ceva", moment in care apare problema de bani, adica cine scoate banu pentru descarcare. Cum statu nu da, ramane sa dea beneficiarul. Daca nici el nu are de unde se "uita" de vestigii!!! ...fa cumva sa treaca o autostrada prin Zlatna si o sa se faca si descarcari arheologice.

    RăspundețiȘtergere
  2. Adi, din cate stiu eu marea parte a orasului Ampelum adica a pagusului Ampelum (pana la rangul de municipium) a fost in zona Patrangeniului de astazi (aprox. 60%). Daca citesti articolul domnului I.T.Lipovan, cel despre officina ceramisului Gaius Proclus, aceasta era undeva spre periferia pagusului. Necropola de asemeanea...prin legile romane, nu avea voie sa fie in interiorul unei asezari(a nu se confunda cu locuinta). Din cate stiu eu necropola este situata in zona Vaii Rudelor (pe langa Chiolbuc), pe partea stanga a soselei spre Alba Iulia. In cartea cercetatorului Volker Wollmann,"Mineritul metalifer, extragerea sării și carierele de piatră în Dacia Romană" acesta mentioneaza limitele orasului (nu am eu ani cati munti a cutreierat d-ul Wollmann in cautarea relicvelor romane din muntii Apuseni), si acesta mentioneaza ca "orasul roman de la Ampelum se intinde de la intrarea in uzina pana la padurea Negraia (cea de sub manstire)" acestea fiind limitele E - V. Cele N - S sunt cunoscute datorita reliefului. Deci, cladirile orasului roman, adica cele mai importante au fost situate in mare parte in zona satului Patrangeni. Acolo trebuie axate o serie de sapaturi arheologice. Muzeul din Alba Iulia ar avea drept dar nu este un punct de interes (la asa salar...asa munca). Daca se face muzeu in Zlatna cu muzeograf...nu musai arheolog...se poate face o sapatura cu acte in regula.

    RăspundețiȘtergere

Scrie aici. De bine, de rău, numa' scrie...