Se afișează postările cu eticheta arheologie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta arheologie. Afișați toate postările

vineri, 25 ianuarie 2013

Repertoriu arheologic Zlatna

redat parţial, ca să ne facem o părere asupra bogăţiei de artefacte de pe teritoriul oraşului.

1. Din puncte neprecizate de pe teritoriul localităţii provin: a) o ceaşcă neolitică b) un celt de bronz de la sfârşitul epocii bronzului (Mz. Sibiu) c) un celt de bronz de tip transilvănean (Mz. Alba Iulia) …..e) un topor din cupru de tip Pătulele
2. Colţul lui Blaj –o aşezare aparţinând culturii Coţofeni III, peste care se suprapune un nivel Schneckenberg. Materialul recuperat constă în fragmente ceramice, unelte din os şi o figurină zoomorfă. 
3. Pe Măgura Dudaşului cu ocazia construirii coşului de evacuare a gazelor, a fost parţial distrusă o aşezare de la începutul epocii bronzului. Săpături de salvare au dus la recuperarea unui bogat material ceramic. (Mz. Alba Iulia) 
4.La locul numit „Făguleţ”, situat la sud de fosta Uzină, s-a descoperit în 1958 un depozit de la sfârşitul epocii bronzului, încadrat de unii cercetători în categoria Cincu-Suseni. Depozitul conţine 5 celturi, 2 fragmente de celturi, un ciocan de cupru, un fragment de sabie, 4 fragmente de seceri, 2 vârfuri de lance, fragmente de fibule de tip „pasmanterie”. (Muz. Alba Iulia). 
5.Pe muntele „Jidovul” au fost semnalate urmele unei cetăţi dacice. Pe locul indicat nu există însă nici o fortificaţie 
6.Ruinele oraşului daco-roman Ampelum semnalate încă din sec. XVI, au fost indicate la E de Zlatna, pe o distanţă de câţiva kilometrii, de la uzină până la poalele dealului Jidovu şi satul Pătrângeni; chiar în interiorul acestui sat s-au găsit inscripţii şi sarcofage; există de fapt o singură localitate romană mai întinsă, nu două aşezări distincte. Numeroase ziduri şi substructuri de clădiri au fost remarcate pe o întindere mare de teren, încă din sec. XVIII ( la 1717 se vedeau ziduri înalte). De aici provine majoritatea materialului arheologic din epoca romană, material care este foarte abundent şi variat; piese arhitectonice şi materiale de zidărie, monumente sculpturale, cărămizi, multe monumente epigrafice, vase de sticlă, bronz, tuburi de apeduct, obiecte de uz casnic, de podoabă, monede.
7.  În perioada 1970-1990 colecţionarul I.T. Lipovan a salvat numeroase şi variate materiale de epocă romană (monumente epigrafice şi sculpturale, ceramică, opaiţe şi statuete.monede), toate provenind din diverse puncte ale localităţii antice Ampelum. 
8.De pe raza localităţii se mai semnalează trei monede imperiale romane: Traian (103-111, sestertius), Marcus Aurelius (161-180, denar) ,Philippus I (sestertius).

miercuri, 23 ianuarie 2013

O nouă boală- arheologia

Cum să nu te îmbolnăveşti când vezi în judeţ atâtea descoperiri arheologice şi la Zlatna nimic? E drept că dacă nu se sapă, nici nu ai şanse să găseşti ceva. Mă întreb, prin toate şantierele din Zlatna, cele de ecologizare sau cel de regularizare a albiei văilor ( de exemplu Valea Rudelor), nu s-a găsit nimic, nimic? Domnul I.T. Lipovan, a făcut numeroase descoperiri, inclusiv în Valea Rudelor, fiind cel mai pasionat "arheolog" pe care la avut Zlatna. (acum mă documentez).
Mă tot gândesc cum aş putea face să conving pe cei în cauză să deschidă un şantier arheologic în zonă, mai ales că "în timpul lui Septimius Severus, Ampelum a devenit un oraș în toată puterea cuvântului, foarte activ din punct de vedere edilitar. Nu se știe dacă a devenit și municipium pentru că inscripțiile descoperite până în prezent îl menționează numai ca ordo Ampelensium.". Sursa Wikipedia.
Şi ăsta e doar un lucru pe care nu îl ştim. Şi câte secrete mai sunt îngropate în pământ.
Tot de pe Wikipedia am aflat: "Așezarea romană cu statut urban a fost aproape integral distrusă după 1985, o dată cu construirea combinatului de metale neferoase.  Teritoriul pe care se afla Ampelum a fost excavat, înainte de a veni comisia Consiliului Culturii și Educației Socialiste să investigheze cererea de a se schimba amplasamentul unei uzine chimice, la Zlatna, pentru a nu se distruge, necercetat, un oraș roman." O fi oare adevărat? Toată suprafaţa aşezării romane se află acum sub ruinele Ampelum S.A.? S-a excavat totul?
Sincer, mă îndoiesc! Vestigii trebuie să mai fie, inclusiv cele a drumului roman Alba Iulia -Zlatna.
Cum putem afla mai multe? Unde putem întreba? Cine mă ajută?