O postare despre "Nimic"

Ca tot omul ce se respectă, după ce chefuieşte un weekend întreg, m-am chinuit să-mi amintesc ce am consumat în astea 3 zile. Răspunsurile vin degrabă: beri, vin, coniace, o vodculiţă... şi nimic. Cum „nimic”? 

Printre dozele de bere, PET-urile aruncate alandala pe lângă focul unde seara ne-am petrecut, observ şi o sticlă neagră, care nu bătea cu nimic din peisaj.  Apoi, încetul cu încetul, îmi amintesc. Se făcea că am primit o sticlă de ziua mea. Când am întrebat cu ce e, prietenul meu mi-a zis simplu: cu “nimic”. 

Treaba e foarte simplă. O persoană, oarecare, s-a săturat ca atunci când vin oamenii la el şi îi întreabă cu ce să îi servească, ei să răspundă: cu nimic. Aşa că omul s-a apucat de făcut băutură. Coniace, vişinate, zmeurate, adică băuturi spirtoase învechite în butoaie de stejar. Şi a înregistrat  la OSIM marca: “Nimic”. Cu ce să te servesc?  Cu nimic. No las’ că vă dau eu nimic ".

La Cluj există un restaurant, denumit „La bibliotecă”. Când te sună nevasta şi te întreabă unde eşti, poţi răspunde liniştit: la bibliotecă”. Ca să termin comparaţia, dacă ajungi acasă matol şi nevasta te întreabă cu chef de scandal ce ai băut, poţi răspunde fără a avea conştiinţa încărcată: nimic. Poţi chiar să juri. 

Am intrat de dimineaţă pe net şi nu mică mi-a fost mirarea când chiar am găsit marca înregistrată „Nimic” a d-lui Olaru Lucian Adam Cristian, înregistrată la poziţia 33, adică băuturi alcoolice. 

Eu, din ce ţin minte, am gustat din coniac şi un fel de vişinată, bună de picuri, de recomandat pentru sexul feminin. Personal, rămân cu coniacul. 

Ce bună ar fi fost „invenţia” asta prin liceu. "Copile, zi ce ai băut că nu te mai las în excursie! Da ce să beau tată, „Nimic”.  Să nu am parte de excursie."

Desigur vă recomand să consumaţi Nimic în mod responsabil.