Material realizat cu sprijinul Asociației Transilvania Autentică
Auzisem mai demult că Regina Maria a vizitat orășelul nostru, citisem chiar un fel de legendă urbană, relatată în cartea regretatului profesor Traian Domșa “De la Ampelum la Zlatna” în care se spunea că Regina ar fi oprit și a apreciat un țăran chipeș, îmbrăcat în haine populare, dar totul părea incert, neconfirmat. Am găsit detalii despre vizită căutând date despre evenimentul de sfințire a clopotelor Bisericii Adormirea Maicii Domnului. S-a întâmplat în 28 Mai 1923. Și cum nici o bucurie nu vine de una singură, am gasit și confirmarea vizitei Reginei Maria în Zlatna, din două surse (ziarele Mișcarea și Înfrățirea).
Redăm mai jos întreg
articolul apărut în nr. 808 al Ziarului Înfrățirea de joi, 31 Mai 1923, precum
și descrierea evenimentului sosirii Reginei Maria la Zlatna, iar la final,
câteva completări din Unirea Poporului. Am ales, datorită unicității sale, să
redau articolul complet din ziarul Înfrățirea, cu mici completări care îmi
aparțin.
“Dela război şi
până azi, biserica unită din oraşul nostru a fost lipsită de clopote, ceia ce pentru credincioşii acestei biserici a fost prilej de multă mâhnire.
Vechile clopote au fost ridicate în vremea războiului pentru a fi prefăcute în gloanţe ucigătoare, şi din turla văduvită a bisericii nu s’a mai auzit decât sunetul sărac de toacă.
Astăzi însă, din râvna bunului român şi creştin care este dl. Iuliu Albini şi din obolul celorlalți
poporeni biserica unită a
fost înzestrată cu patru mari clopote a căror sfinţire
a avut loc în ziua de 28
Mai (Lunea Rusaliilor n.r.). Trei din clopote au fost dăruite bisericii
de către fruntaşul nostru dl Iuliu Albini de al cărui nume
se leagă şi alte acte de binefacere
săvârşite pentru întărirea şi propăşirea vieţii româneşti din Zlatna.
Cum era şi de aşteptat,
sfinţirea clopotelor a luat caracterul unei mari sărbători. Dimineaţa,la
ora 11, credincioşii bisericii, în frunte cu toţi intelectualii Zlatnei,
sau adunat la locuinţa dlui Albini unde aşteptau cele patru clopote aşezate pe un car împodobit cu verdeaţă şi flori.
Aci s’a format un impunător cortegiu de
procesiune care în sunetul clopotelor dela biserica ortodoxă — părtaşă
la bucuria sorei ei mai mici — s’a îndreptat spre pieptul de deal unde, din
mijlocul unei pădurici de brazi, se înalţă,
aşezate una lângă alta, cele două biserici româneşti.
Pe locul din faţa bisericii unite, în ascultarea pioasă a unei mari mulţimi de credincioşi, protopopul Domşa, înconjurat de ceilalţi preoţi, a oficiat slujba pentru sfinţirea clopotelor. La urmă părintele canonic Macavei, ca reprezentant al Mitropoliei din Blaj, a cuvântat în faţa poporului, lămurind însemnătatea actului săvârşit.
Cuvântarea
părintelui canonic Macavei Victor
Biserica românească unită din Zlatna are azi
sărbătoare. Într’o vreme, din turnul acestei biserici nu mai suna decât toaca. Pe
morţi nu-i mai plângea glas duios de clopot, iar pe cei
vii nu-i mai chema la rugăciune armonia
ce se revărsa peste toate cuiburile şi văile vecine. (De atunci și până la
procurarea actualelor clopote, chemarea credincioșilor la rugăciune se făcea cu
toaca de lemn, iar pentru înmormântări era folosită toaca de oțel.-Traian
Domșa- “De la Ampelum la Zlatna n.r. )
Au fost vremuri grele atunci, când arama clopotelor chemate să vestească lumii pacea şl liniştea creştinească, a fost ridicată
din turnul acestei sfinte biserici ca să se pregătească din
ea unelte de omor împotriva altor creştini, — împotriva chiar
a fraţilor noştri cari luptau pentru acelaşi ideal ca şi noi.
Dar a fost scris în cartea neamurilor, ca
zilele cele grele ale neamului nostru să-şi aibă şi ele un sfârşit
şi deasupra negurilor să răsară soarele
idealului nostru realizat. A dat Dzeu ca în locul
gol al clopotelor
rechiziţionate să răsune glas nou de clopote, și mai puternic, şi mai bogat în valuri de armonie. Din
sînul credincioşilor acestei parohii s ’a
ridicat mecenatele prin darul căruia
turnul lăcaşului nostru de închinare se vede iarăşi împodobit cu podoaba creştinească a clopotelor
sfinte. Din sînul acestui popor, s’a
ridicat familia Albini, şi pilda ei a
îndemnat şi pe alţii să-şi adauge
obolul lor, pentru ca astăzi să vedem înaintea
noastră clopotele cele noi menite să cheme pe cei vii, să plângă pe cei morţi şi să
frângă fulgerile mâniei dumnezeeşti.
În istoria bisericii noastre sînt multe
pagini de suferinţe, dar şi mai
multe de glorie şi de mândrie, trecutul
bisericii noastre este împodobit de munca fără preget a celor cari i-au stat în frunte pentru luminarea neamului şi pentru
pregătirea unităţii noastre naţionale. De aceia, datoria noastră
e să ducem mai departe steagul de luptă al înaintaşilor pentru
desăvârşirea idealului nostru prin cultură, abnegaţie şi credinţă. Mulţumesc acelora
cari prin darul lor ne au dat această zi de sărbătoare creştinească şi românească, şi dea Domnul, ca glasul noilor clopote, cari azi se vor ridica
la locul lor, să răsune veacuri de-a rândul de bucuria
şi mărirea neamului românesc.
Scutească-le domnul de primejdii şi împreună cu ele această sfântă biserică, acest neam şi această ţară, în vecii vecilor. . . “
Masa
de înfățire
După sfinţirea clopotelor, a avut loc o masă
de înfrăţire în localul Casinei române
la care au luat parte peste 100
de invitaţi dintre cari notez:
Părintele canonic Macavei, Iuliu Albini cu familia, dr. Gane cu d-na, dr. Zugravu cu d-na,
dr. Rece, inginer Iancu-Inspector general al minelor din Petroşani, Alex. Iancu-directorul
Minelor de stat din Baia Mare, Fărcăşanu cu d-na, Protopopul Domşa, preotul
Fodorean, preotul Gh. Popescu, ş.a.
Au luat cuvântul: protopopul Domşa, care a închinat pentru Rege şi familia regală; părintele canonic Macavei care a închinat pentru I. P. S. S. Mitropolitul Blajului, urmaşul acelor mari prelaţi din trecut a căror lozincă a fost: „totul pentru neam"; preotul Gh. Popescu, care a vorbit în numele bisericii gr. orientale; preotul Fodorean, care a închinat pentru dl Inspector Dr. Gane, sprijinitorul „Ambulatorului“ din Zlatna; d-l Fărcăşanu, notar, care a închinat pentru publicul din Zlatna, care, ridicându-se deasupra deosebirilor confesionale, a participat la această serbare a bisericii unite făcând din ea o serbătoare a întregei comune; preotul Giurca, care a închinat pentru inginerii Iancu cari muncesc pentru desvoltarea bogăţiilor ţării.
La urmă, a luat cuvântul d. inspector
Dr. Gane închinând pentru d. Iuliu Albini care a făcut o însemnată donaţie
şi pentru „Ambulatoriul"
din Zlatna. D-sa a cerut de la D-zeu sănătate pentru familia Albini pentru ca şi în viitor să poată jertfi pentru cât mai multe acte de folos obştesc.
De la masă, toţi oaspeţii s’au îndreptat spre biserică unde au ascultat prima tragere a noilor clopote.
1. Clopotul mare, cu următoarea inscripție:”PRO MEMORIA, ACEST CLOPOT S-A DĂRUIT DE CĂTRE IULIU ALBINI-PROPRIETAR DE MINE DIN ZLATNA, ÎNTRU MĂRIREA LUI DUMNEZEU-1923” MAISTRU TURNĂTOR NEDUNAL-TIMIȘOARA,
3.Pe clopotul mic este inscripționat: “S-A DĂRUIT BISERICII ROMÂNE UNITE DE CĂTRE ELENA ALBINI, SPRE MĂRIREA LUI DUMNEZEU-1923” MAISTRU TURNăTOR NEDUNAL-TIMIȘOARA, și
4.Pe clopoțel: “S-A DĂRUIT DE ASOCIAȚIA MINIERĂ DE AUR “ALBINI” DIN ZLATNA, PENTRU BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ-1923” -FABRICA DE CLOPOTE “NOVATNY”-TIMIȘOARA.
FINAL.
Sunt puțin dezamăgit. Am incercat să verific informația trecerii Reginei prin Zlatna cu însemnările zilnice ale ei (“Maria, Regina Românie-Însemnări zilnice vol. 5”). MS Regina Maria scrie că a fost la Zlatna în data de 27 mai, în drum spre Deva. A apreciat drumul ca “plin de hârtoape” iar în jurnal scrie “Slatina” în loc de Zlatna. Este clar că a vorba de Zlatna, oricum confuzia e (și era) destul de frecventă.
Revine însă în 13 Iulie, acelasi an, în trecere, după a
deplasare lungă pe ruta Cluj-Turda-Abrud-Alba Iulia, iar de această data menționează
corect numele orasului.
În consecință, Regina Maria a trecut prin Zlatna. Probabil a fost și ovaționată și s-a oprit puțin. Dar nu la întoarcere ci în drum către Deva. Și nu s-a întâmplat în 28 mai, ci în 27 Mai. Rezultă clar, ca un optimist de serviciu, că avem două zile de sărbătorit în loc de una singură.
