joi, 28 ianuarie 2010

Apel la eternitate

"Nu stiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o sfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei,..................... parc-mi saltă şi acum inima de bucurie". Cred că l-aţi recunoscut pe Creangă. Aşa mă gândesc şi eu înapoi câteodată. Cu drag îmi amintesc mirajul copilăriei, o copilărie fantastică trăită prin apa Ampoiului şi pădurile Zlatnei, aşa poluate cum erau, cu vacanţele scurte la bunici etc. Dar nu despre asta vreau să vorbesc. E tot o amintire ce-mi "saltă inima de bucurie". A vorba de ziua mea din a 10-a, sărbătorită între prieteni la "Căsuţă" , o dărăpănătură din curtea din faţa blocului, cu două camere mici .Atunci, în acea zi, cineva mi-a spart cheful. A venit cu câţiva prieteni, plus o chitară, şi din dancing (oricum aproape numai rock'n roll sau balade) am ascultat cântecele Cenaclului Flacăra. Cântate de Victor, pentru că despre el e vorba. Şi uite aşa au trecut 17 ani, acuma sunt naşul lui, şi cine ştie ce ne mai rezervă viaţa. Astfel, impresionat de el, de atmosferă, de cântece şi poezie, m-am apucat şi eu de chitară. Îmi aduc aminte cu drag, de primele acorduri, de primele versuri, de primul cântec dăruit unei fete. Aceeaşi viaţă care nu mi-a oferit decât talent cu linguriţa (ritmul bată-l vina), mi-a oferit însă posibilitatea să cânt într-o formaţie. La voce, voce pentru a cărei formare, aşa cum este ea, tot la Victor trebuie să-i mulţumesc. Cum mă chinuia să cântăm pe voci în bucătărie, în timp ce vecinii îmi băteau pe la uşi. Revin la formaţie. Dacă eu am avut acest noroc, de ce să nu ajutăm pe alţii? Accesul la cultură şi folosirea talentului este posibilitatea noastră de acces la nemurire sau imortalitate, cum vreţi. E depăşirea condiţiei umane, e ca şi cum "ai sta la masă cu zeii".
E păcat să nu scoţi la iveală talente, mai ales dacă ele la un moment dat o să te depăşească. Mai ales dacă o să o facă.
Din ciclul tinere talente, am onoarea să vi prezint pe Fane, Cristina şi Anda. Intraţi, ascultaţi piesele, şi dacă credeţi, trimiteţi-le un mesaj de încurajare.Au nevoie. Toţi avem nevoie.


Luna 



vineri, 22 ianuarie 2010

Iarnă cu miros de crampam

Dragi prieteni, astăzi vă aduc la cunoştinţă (pentru cei care nu conosc respectiva licoare) modalitatea secretă de a face "crampam". Bănuiţi desigur că e vorba de o băutură alcoolică, pentru că dacă nu era, nu apărea aici pe blog. Pentru cunoscători se mai poate folosi în loc de "crampam" şi titulatura de " crampă".
Aşa că apelez cu încredere la dicţionar, via dexonline.ro, care scuipă repede următoarele: "Cuvântul "crampam" nu a fost găsit, dar am găsit următoarele cuvinte apropiate: crampă .
Puţin dezamăgit, apelez din noua, căutând de data asta " crampă". Am fost mai dezamăgit când baza de date mi-a sugerat:
CRÁMPĂ, crampe, s.f. 1. Contracție involuntară, prelungită și dureroasă a unui mușchi sau a unui grup muscular; colică. ♢ Crampa scriitorului = crampă a musculaturii antebrațului și a mâinii, care intervine în timpul scrierii; grafospasm. ♦ (La pl.) Dureri acute în stomac. 2. Unealtă de oțel cu un cioc ascuțit, fixată într-o coadă de lemn, cu ajutorul căreia se taie rocile de duritate mică și mijlocie din abataj. – Din fr .
Desigur, nu e o unealtă de oţel, şi deşi s-a întâmplat să mai am contracţii involuntare, nu la descrierea asta mă gândeam.
Aşa că, ca să vă lămuresc, am apelat la ajutorul bunului meu prieten Horică (specialist)  via Messenger,care a început să descrie operaţiunea cam aşa:
HORIA: să-ţi zic reţeta pentru crampam
şi după o clipă, două ,de suspans, omul nostru continuă:
HORIA: pt un litru
HORIA: se ard 3-4 linguri de zahăr cu chimen...în sensul că laşi zaharu' să se ardă puţin şi spre sfârşit pui chimen ...zahărul e gata ars când e maro (nu negru)
HORIA: chimen pui o juma de lingură
HORIA: apoi iei oala de pe foc (amănunt foarte important n.r.) şi torni vinarsu' (să nu te aprinzi)
HORIA: se pune zahăr apoi cam 6-8 linguri

apoi încep cu adevărat amănuntele picante,detaliile care fac atât de savuros acest produs bahic:

HORIA: şi se lasă să dea un clocot...altfel doare căpocu (capul adică n.r.)
şi staţi dragii mei că nu e gata:
HORIA: se pune neapărat toată cantitatea de vinars...altfel nu ai pe cine enerva...
şi finalul apoteotic:
HORIA: dacă există sâmbure de nucă la îndemână atunci când se arde zaharu' şi chimenul se poate pune şi un pumn de sâmbure de nucă...e mortal ce iese...e bun de nu de-adevăratelea...
HORIA: vinarsu' să fie măcar de ăla bun...nu ultima scursură.

Cu mulţumiri pentru Horică, o să experimentez în week-end urmând pas cu pas reţeta.
A transmis pentru d-voastră, din ciclul Români distrugeţi România, dar nu are rost să o faceţi treji!!, reporter de servici: Axânte Bachus jr.

miercuri, 20 ianuarie 2010

Încă un proverb pentru fani

Prin anul de graţie 2001, cred, când făceam printre primele pliante destinate sensibilizării "animalelor" cu două picioare participante la aşa-zisa sărbătoare de la Poiana Narciselor de la Negrileasa, foloseam ca "text mobilizator" şi un "vechi proverb chinez" . Avea rolul să atragă tinerii pe munte, la activităţile pe care le desfăşuram. Bun. Având în vedere că m-am exprimat cam aşa: O bătrână vorbă din chinezi spune că o noapte petrecută pe munte echivalează cu 10 ani de post şi rugăciune", am fost persiflat de numeroşi membrii ai asociaţiei în special de Filip (prin urmare nu i-am scris numele cu Ph). Mai apoi am regăsit proverbul, puţin modificat pe blogul personal al d-lui Dinu Mititeanu la poziţia 9 din Gânduri despre munte . Aici îl găsiţi: www.dinumititeanu.blogopedia.biz . Astăzi am mai găsit un proverb, tot vechi, dar  indian de data asta. Îl redau cu o singură modificare. Cel sau cea care îmi spune unde l-am modificat, primeşte premiu un pachet de Carpaţi fără. Deci, un vechi proverb indian spune: Atunci când ultimul copac va fi tăiat, atunci când ultimul râu va fi poluat şi ultimul peşte va muri, atunci veţi realiza că aurul nu poate fi mâncat.”

joi, 14 ianuarie 2010

Încă un efort 2%

Sal,

Acest anunţ se adresează tuturor cu sufletul  aproape de asociaţia Trascău Corp.
Anul trecut, datorită eforturilor voastre am reuşit să strângem aproape 100 de milioane din campania 2%, mai precis 9951 lei.
Anul ăsta vrem să depăşim aceasta sumă şi o putem face doar cu ajutorul vostru.

În acest sens vă rugăm , pe unde lucraţi, pe la prieteni, pe la rude....vorba cântecului, încercaţi să-i convingeţi să se alăture campaniei noastre şi să completeze formularul de 2% care e AICI! Trebuie doar datele personale şi semnătura!

Alte detalii le găsiti pe siteul Trascau Corp , la secţiunea 2%, sus în stânga.

Mai jos am pus şi activităţile din 2009, pentru care am folosit aceşti bani.

Să ne întâlnim sănătoşi.

Cu respect,
Trascău Corp


Activitățile principale desfășurate în ultimele 12 luni, în cadrul cărora s-au utilizat sumele strânse prin campania 2% din impozitul pe venitul din salarii aferent anului 2008:
- ridicarea şi finalizarea Refugiului Montan Săruni, situat în Munţii Trascău, zona Dâmbău, constucţie tradiţională, acoperită cu şindrilă; are rol atât de refugiu cât şi de bază de supraveghere a ariei protejate Cheile Feneşului, a zonei carstice Dâmbău, dar şi centru de tineret pentru acţiuni montane
- Centru de tineret pentru dezvoltarea comunitară, care are ca scop :a). Dezvoltarea de noi abilităţi la tinerii din oraşul Zlatna pentru a se adapta mai uşor la schimbările socio-economice; b) Formarea de deprinderi la tinerii din oraşul Zlatna privind protejarea mediului înconjurător; c)Creşterea gradului de implicare a tinerilor din oraşul Zlatna în elaborarea de strategii privind dezvoltarea comunitară
- participarea la constituirea Coaliţiei Naţionale pentru Arii Protejate- C.N.A.P., care are ca scop  realizarea unei cooperări la nivel naţional între ONG – urile care administrează arii protejate, capabile să influenţeze decizii în favoarea naturii.
-organizarea acţiunilor anuale Cupa Trascau 2009 ediţia a VII-a , concurs de turism montan şi a Reuniunii de Alpinism şi Escaladă Ampoiţa 2009 –ediţia a VI-a, acţiuni care pe lângă promovarea turismului montan  au ca şi scop şi întărirea legăturilor între asociaţiile de profil din ţară
-participare cu stand, alături de CETM Albamont, la Târgul Naţional de Turism Rural Albac, 2009, prin care s-a urmărit promovarea zonei Zlatna, precum şi importanţa rezervaţiile naturale din punct de vedere al dezvoltării turistice
-protecţia Poienii cu Narcise de la Negrileasa, rezervaţia în custodia asociaţiei, acţiune desfăşurată în luna Mai, care are ca scop asigurarea continuităţii perpetuării speciei de narcise precum şi conştientizarea comunităţii despre importanţa protejării ei
- activităţi de patrulare şi supraveghere a ariilor protejate (rezervaţii naturale) aflate în custodia asociaţiei- Cheile Cibului, Cheile Glodului, Poiana cu Narcise de la Negrileasa, Cheile Feneşului, Piatra Bulbuci, Calcarele de la Ampoiţa şi Calcarele de la Valea Mică
-înfiinţarea Centrului de Informare și Dezvoltare Turistică Zlatna, care are ca scop principal promovarea turistică a zonei şi oferirea de informaţii pentru turişti;centrul a fost înființat în urma unui acord de asociere între asociaţia Trascău Corp şi Consiliul Local Zlatna.

vineri, 8 ianuarie 2010

Premiu acordat României la Bruxelles!

Veşti mari pentru România! Am mai primit un premiu recunoscut internaţional. Încă o medalie, care pe lângă cele 4 ale berii Golden Brau, plus altele pe care nu le cunosc din varii motive, întregesc salba de reuşite româneşti în străinătate.Clorura de sodiu (NaCl) mai cunoscută sub denumirea de sare, "este una din cele mai răspândite substanţe din natură. Din vremuri străbune, oamenii pământului românesc şi-au întampinat oaspeţii cu pâine şi sare, simbol al belşugului şi al bucuriei de a gusta roadele muncii."
Ei bine, da , despre sare e vorba! Sarea ne-a adus această medalie râvnită de naţiunile Europei şi de ce nu, a lumii. Avem cea mai puternică sare din lume. Fără doar şi poate. În urma testelor efectuate în laborator, dar mai ales în aer liber, s-a constatat că avem cea mai  eficace sare.
Suntem unica ţară din lume, şi evident din Europa unde sarea atacă şi dizolvă în maxim o săptămână asfaltul. Premierea se va face în fiecare service din România, unde pe lângă palinca tradiţională vom degusta pâine şi...acid clorhidric. Pa şi la gară, că şi aşa suntem mulţi!!!



duminică, 3 ianuarie 2010

Rima strică poezia

Înainte vreme, nu puteam scrie poezii fără să rimeze. Deşi pe atunci stăteam mai bine cu "ortografia limbii române" precum şi multă "română" şi ştiam că există şi alt tip de poezie, mă blocam în încercarea ca "tine" să bată cu "mine" etc. Ei bine, m-am deblocat şi înainte ca cineva să poată spune stop joc, am scris următoarele. Bucurie, cum zice un preot de la noi.

Cheia ,comuna Râmeţ, 30.12.2009

Eu sunt

Eu sunt imaginea ta
Reflectată în oglindă.
Sunt surâsul tău,
Multiplicat.
Sunt lacrima ta
Transformată-n şuvoaie,
Sunt plânsetul tău
Rece.
Aş putea să simt
Chiar tristeţea ta,
Dar prefer să-ţi adun
Suferinţa.
Printre toate mişcările, emoţiile tale
Pe care le preiau.
Am învăţat un singur lucru.
Fără tine, eu
Nu exist!

Dor?

Nu îmi place cuvântul Dor
Şi m-ai ales urăsc sentimentul.
Şi prin urmare,
Nu îmi permit să mă leg
De oameni, locuri, întâmplări.
Şi ca să fiu consecvent,
Urăsc şi aceste versuri.
Adio.

Legătură

Pe  lângă efectul relaxant
Zăpada
Are şi calitatea de a astupa gropile.
Fapt pentru care e foarte apreciată.
Şi de asemenea urâtă de unii
Care fără să o înţeleagă,
O diluează cu sare.

Eu, însă, apreciez mult mai mult
Înaintaşii ei.
Fulgii cei albi şi mari.
Care au menirea,
Să acopere
Distanţa dintre noi.

Inevitabil (varianta netrasă de păr) -pentru Zoli

Am început oficial
Să ucid.
La început prietenii tăi.
Apoi, pe ai mei.
Am continuat cu amintirile tale.
Le-am aruncat evident şi pe ale mele.
Şi de ce să visezi?
Mă ai pe mine şi universul meu magic.
Şi de ce să mai speri?
Speranţa e interzisă la mine-n cartier.
Şi pentru că accepţi toate nebuniile mele
Am să te ucid, inevitabil, şi pe tine.