vineri, 3 iunie 2011

Gândeşte pozitiv

Auzi Zoli? Trebuie să gândeşti pozitiv. Omul nu trebuie doar să muncească. Trebuie să-şi hrănească şi sufletul. Şi să rămână optimist, indiferent de situaţie.

Ieri am plecat către Cheile Cibului, cu gândul să refacem un marcaj turistic. Pe drum, în timp ce le arătam noul teren de tenis din Zlatna colegilor de expediţie, "cu zgură de la Filipeştii de pădure, de unde se duce zgură la Roland Garros", mă ia poliţia. Două puncte şi 67 de lei pentru cei 65 de km/oră ai mei. Trecem apoi prin Almaş, unde era în toi "Nedeea locală" , mirosea a mici şi parcă simţeam gust de bere în gură. Da noi nu, Batman, Batman, ne grăbeam către chei. Ajungem acolo şi după numai 20 de minute de defrişat cu maceta, noua jucărie, fac o bătătură de toată frumuseţea. Pun o mănuşă pe mână şi continui. Doar sunt bărbat. Mai durează ceva vreme, şi se strâng norii de furtună. Facem cu Păpu un adăpost gen Bear Grills, numai bine pe când l-am terminat, s-a oprit ploaia. Plouase parcă numai ca să ude iarba şi inevitabil, încălţările noastre. Da nu ne-am lăsat, Doamne fereşte! Ajungem în Ardeu, cu o sete de zile mari. Paul tocmai încerca să dea jos roata din dreapta faţă. În timp ce venea după noi, a făcut pană. Un "prezon", adică un şurub ce ţine roata, nu voia să se desfacă. Am rupt 3 chei fixe, am îndoit cheia maşinii (în apărarea ei, nu era originală Mercedes), am cerut ajutorul localnicilor, inclusiv popa din sat care au încercat cu tot felul de ţevi şi la un moment dat cu dalta, să desfacă ştuţul. Nimic.Era cu dracu' în ea.  Enervaţi, şi cum venea seara, am umflat rapid roata şi am fugit în Balşa, dhe era centrul comunei şi speram măcar să-l prindem pe taică-su' lui Sandu. Nu era acasă. Dar era cumnatu' lui. Deo. Şi cum nu se duce el înauntru şi aduce o cheie de Trabant şi la prima încercare, desface şurubul. Ce să mai zici, scula era tot nemţească. Paul nu mai zice nimic, pleacă direct după bere. Şi salvatorul nostru scoate o ţuică, aia cu gustul ăla de "aş mai bea un kil".
Mai pot să mă plâng de ceva? Cum să nu fi optimist? 
Deci Zoli, te aştept la Săruni. Fă să fie bine!

Playing for Change

Astazi le-am auzit prima oara! Cantecele vorbesc de la sine!





miercuri, 1 iunie 2011

Un vot pentru Plus Noi -Esenţa vieţii

"Judeţul Timiş este reprezentat de o mână de elevi la Şcoala lui Andrei şi are nevoie de voturi. Proiectul trebuie menţinut în primele 11 poziţii pentru a primi locuri în Tabară lui Andrei şi finanţare din partea Petrom.
Proiectul respectiv aparţine unei şcoli mai mici, Şcoala Răchita, şi voturile nu prea zboară, tocmai de aceea s-au gândit la o promovare online, că aşa le stă bine, să se facă auziţi.
Finanţarea pe care ar putea să o primească ajunge la 5000 de euro pe care ar dori să-i investească în ecologizarea malurilor râului Bega din zona pădurii Dumbrava, dar şi prin împărţirea de anunţuri în localitate, în căutarea de voluntari.
Totodată, se ştie, elevii sunt foarte dornici să ajungă în tabăra promisă cîştigătorilor, că doar sunt copii şi le ştim bucuria şi entuziasmul. Așa că, echipa Plus Noi a lansat proiectul Esenţa Vieţii (voturi, aici) şi tot aici descrierea proiectului."

Materialul de mai sus e preluat de pe  un site marţian, ozeneu.com, care mi-a atras atenţia asupra denumirii cetei de elevi, adică Plus Noi ca apoi să am bucuria să citesc şi următorul comment la articol: "Mulţumim pentru promovare. Îi ştiu personal pe Plus Noi, ne întâlnim des cu Trascău Corp la concursurile montane. Sunt superbi şi de aceea consider ca merită să promovam acest nume în cadrul unui proiect de mediu".
Cum să nu-i iubeşti? Cum să nu-i votezi?

luni, 30 mai 2011

Ce oraş frumos

Ce oraş frumos,
cu fabrici şi uzine
care-au fost,
lumânări şi reţete de post
şi uitare de sine.

Ce oraş frumos
cu oameni întunecaţi
ce-şi cară târnăcopul,
ce nu-i interesează horoscopul
care ar vrea să fie plecaţi.

Ce oraş frumos
cu centrul de cultură
aşezat pe un pod
din centru. Marele nod
de socializare cu seminţe în gură.

Ce oraş frumos
cu locuri de plimbare,
cu spaţii de joacă noi
pentru copii
fără viitor.

Aş vrea să mor.

Ce oraş frumos
e oraşul în care,
mă uit prin gaura
din tavanul bibliotecii,
apoi deschid o carte jilavă
la pagina cu:
Sfârşit.

Ce oraş frumos
E oraşul meu.
Sfârşit doi.