vineri, 14 august 2009

Poezie

Nicolae Labis

Am iubit...

Am iubit de când mă ştiu
Cerul verii, străveziu,
Despletitele răchite,
Curcubeiele pe stânci
Ori pădurile adânci
Sub ger alb încremenite.
Mi-a fost drag pe bărăgane
Să văd fetele morgane
Ori pe crestele din munte
Joc de trăsnete rotunde,
Scurgerea cocorilor,
Pacea înălţimilor,
Semeţia pinilor
Plini de scama norilor.

Am iubit iubirea pură,
Floare roşie pe gură
Şi în inimă arsură,
În priviri zăpezi candide
Şi-n piept voci necontenite.

M-a înfiorat ades
Tot ce gândurile ţes:
Pe al filelor polei
Dansuri repezi, legănate,
De pe arcuri înstrunate,
Săgetarea de idei...

Toată-această măreţie
Ne-a fost dată din vecie...

3 comentarii:

  1. ...si varianta feminina suna fff frumos;))
    http://www.trilulilu.ro/doxicilina/bc311715ea7d75

    RăspundețiȘtergere
  2. Salut. Sunt eu Nelutu Velcherean. Te rog sa vorbesti dinnou cu hotii si sa le spui ca ajunge cat au furat. Sa mai merga si pe la altii mai bogati.
    Si felicitari pt blog.

    RăspundețiȘtergere
  3. Heeeei, ai gasit-o... Eu o stiam doar asa cum o cant, o varianta mai scurta, probabil din motive de ritm/rima/linie melodica si o stiam de mult... Nu stiu ce mi-a venit si cum de mi-a venit in minte acum nu multa vreme, dar ma bucur ca mi-am amintit-o si imi place s-o cant, mai ales in varianta mea, topaitoare... Nu stiu cine i-a facut melodia, io am schimbat doar bataia pe chitara... Suna bengos.. Sunt bengos... Stiu... Nu ma mai suport...

    RăspundețiȘtergere

Scrie aici. De bine, de rău, numa' scrie...