Se zice că: " Iubirea e o formă de nebunie temporară". M-am uitat aseară la un film în care Rambo, aka Sylvester Stalone era o formă de bodyguard amorezat si siropos de mi-a venit greaţă. In loc să joace şi el într-un film serios, telenovelă pentru bărbaţi cum îi zice nevastă-mea, în care la fiecare minut să fie 247 împuşcături şi 424 morţi, s-o băgat omul nostru la diverse, explorându-şi partea feminină. Avea şi o freză colosală. Oricum mi-am amintit "in the morning" următoarele: Rambo plus o gagică brunetă cu cracii lungi, ceva despre o răzbunare, unu Angelo al cărui nume revenea obsesiv, ceva de nişte italieni şi la sfârşit ceva de un teatru. Întrebarea e se merită să te uiţi la un astfel de film? Bineînţeles, dacă eşti bărbat. Răspunsul e următorul: dacă mai dai şi pe fotbalul Siena-AC Milan care rula pe un program de sport şi dacă mai rămîi şi cu o replică cum e cea de la începutul postării, strecurată din greşeală în film, parcă tot mai bine decât la bere? Oare?
No ce părere aveţi de freză? Mai faină ca a lui Seagal?
No ce părere aveţi de freză? Mai faină ca a lui Seagal?
Steven e de neinlocuit. Eu zic sa nu il jignim si sa nu il comparam cu Stalone sau cu alti fustangii. Pe Steven n-o sa-l vezi niciodata cu intr-un film cu Sharon Stone, dar, ce e drept, nici cu aparatul de fotografiat la ochi :))
RăspundețiȘtergerepentru felul minunat de a scrie, te-am nominalizat la blogul de aur la mine pe blog.
RăspundețiȘtergere