joi, 29 septembrie 2011

Let's do it Zlatna!

Ca orice lucru bun în România, lucrurile încep să prindă un pic de miros. Am tot vorbit de lucrurile bune ale "Let's do it România", încât uităm că nu toate sunt roz. Cred că, miticii, s-au gândit ei că dacă tot pot obţine diverse sponsorizări în numele ideii, de ce să nu o facă. Şi astfel, ca şi finalitate, în teritoriu să fie mai puţini saci, mai puţine mănuşi, mai puţine orice. Pentru unii a devenit un pic de afacere. Sunt cam scârbit de asta, dar  de mult am încetat să mai cred în Moş Crăciun. Am ales să ne ocupăm de Zlatna, să vedem ce putem face la nivel local şi nu aş fi încercat asta dacă nu am fi avut Serviciul de Salubritate în oraş, adică am ştiut că avem pe cine ne baza. Şi am avut. Mai puţin pe zlătneni. Mai precis dacă nu ne ajutau Liceul şi Şcoala Generală (mulţi elevi participând deja la acţiuni de ecologizare anterioare), în afara membrilor Trascău Corp aveam 2 (doi) voluntari. Restul li se pare nedemn de personalitatea lor să facă curăţenie, o dată pe an. La PAPI am centralizat totul, de la voluntari până la necesarul de echipament. După cum mă aşteptam, cu 5 zile înainte de eveniment, site-ul oficial "lets do it" nu a mai funcţionat, nici nu e de mirare, toată ţara încerca să introducă date. Dacă stăteam să introducem voluntarii, să fie confirmaţi şi alocaţi unor mormane, făceam Ziua Curăţeniei odată cu Ziua Armatei, poate se face curăţenie şi acolo. A, era să uit, pe Zlatna am avut alocate şi 2 (două) baxuri de apă minerală. Numai copiii au fost 70-80. Capacul la oală l-au pus însă sacii. Am ajuns în Cheile Cibului, am coborât pe apă PET-urile, la un moment dat, din cauza lipsei de apă şi a terenului accidentat, am fost nevoiţi să scoatem gunoaiele din apă, asta însemnând înghesuirea lor în saci şi urcarea lor pe o pantă până în drum. Mare ne-a fost mirarea când am descoperit că sacii erau un pic mai mari decât sacii menajeri de la găleata de gunoi, cam o treime din dimensiunea sacilor de anul trecut. Păcat. Oricum strângem gunoaie, cu rost sau fără rost, cu campanii şi fără campanii, de cel puţin 15 ani. În fiecare an facem cel puţin 3-4 "Let's do it" sau "Hai să o facem". În concluzie, nu puteţi voi arunca cât putem noi strânge. Staţi bre, nu mă luaţi în serios. Serios vorbesc. Nu aruncaţi bhă, că vă ia mama dracului. Vă rugăm , ajutaţi-ne!!!

1 comentarii:

  1. Da ba, ce fain e in Zlatna. Am trecut duminica, am vazut microbuzul ATE in fata blocului si am batut la usa in speranta ca primesc si eu contra cost un CD cu Demidulce.

    Axante... ia-l de unde nu-i. Nici la Ana la terasa nu era. Era fie sub un tavan cu resturi din cadavrele bietilor tantari, uitandu-se in oglinda mult dorita, fie inca mai culegea peturi de pe Cib. La telefon ce sa imi raspunda? Sa ma sune inapoi, purcelul? Nici poveste.

    RăspundețiȘtergere

Scrie aici. De bine, de rău, numa' scrie...