joi, 5 mai 2011

Mi-e dor de Nichita

Pe măsură ce-l descoper tot mai mult pe cel care a fost Nichita Stănescu, mă simt tot mai atras de ceea ce el a creat. Mă identific uneori cu ce a simţit el, sunt şi momente însă când nu pot fi de acord. Pot spune însă că de fiecare dată când regăsesc o poezie de-a lui, care a însemnat ceva pentru mine, renasc de fiecare dată.

Motto: "Unii oameni nu ar trebui să moară".

Poem

Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi
şi ţi-aş săruta talpa piciorului,
nu-i aşa că ai şchiopăta puţin, după aceea,
de teamă să nu-mi striveşti sărutul?...

alte poezii găsiţi aici.

1 comentarii:

  1. Batrana vindea trandafiri
    Se ocupa de asta de cand ii murise baiatul
    Era induiosatoare, in hainele ei mereu negre, de doliu
    Nu inteleg cum de putea ea sa tina piept monstrilor astia de tradafiri
    Care sunt ingrozitor de greu de ingrijit…
    Si totusi, an de an, batrana venea : mai intai cu lalele, cu liliac
    Si mai apoi cu trandafiri
    Luam si eu tot timpul de la ea,
    Pana-ntr-o zi, cand nu stiu de ce, pentru ca nu aveam bani
    Sau poate din instict
    Am cumparat un singur trandafir: galben.
    Era un pui de boboc, mic si meschin in micimea lui
    L-am pus in apa si am asteptat, tragand cu ochiul
    Sa vad ce are de gand sa faca
    Pirpiriul.
    Vreti sa ma credeti sau nu, a avut nerusinarea sa infloreasca
    Si a facut-o cu asemenea impudoare inconstienta
    Incat toata lumea se minuna de el…
    Era intr-adevar cel mai frumos trandafir di lume
    Cu inima ca de lumina solara si cu marginile ca de aurora.
    Cred acum ca era sufletul baiatului batranei
    Si ca trandafirul se cuvenea mamei lui si nu mie,
    Dar asa se intampla cateodata,
    Sa dai peste sufletele oamenilor fara sa vrei…
    De atunci n-am mai cumparat trandafiri de la batrana
    Si dupa un timp, nici n-a mai aparut
    Poate am sa dau si peste sufletul ei in vreo crizantema
    Pe care am s-a vad vaduva si trista
    Si am sa mai stau de vorba cu ea
    Intreband-o ce-i mai fac
    Florile.

    RăspundețiȘtergere

Scrie aici. De bine, de rău, numa' scrie...