Ci doar au luat o pauză
De hidratare cu impresii
Şi cu sentimente aruncate spre infinit.
Misterele dragostei nu s-au pierdut,
Ci doar şi-au schimbat direcţia
S-au întors la axioma emoţiei,
La simţurile exaltate de început.
Sfârşitul dragostei nu e în zilele
În care stau departe de tine,
Ar putea fi în timpul pierdut
În care nu pot să-ţi caut enigmele.
Staţi liniştiţi, nu aici este sfârşitul,
Degeaba-ncercaţi să măsuraţi infinitul,
Degeaba aţi invitat raţiunea la masă.
Nu-mi pasă. Nu aici e sfârşitul
Nichita Stănescu. Fără nici cel mai mic dubiu, asociez poezia cu creaţia marelui poet.
RăspundețiȘtergereNu e loc pentru semne,
pentru directii.
Totul e lipit de tot.