O zi în crâşmă la Ana...

Da, o zi în crâşmă. Ştiu, ieeeeeepppppppppp, uraaaaaaaaaaaaa, să curgă beutura! Nu aşa bre beţivilor. Bibi, mai taci din gură! Şi tu Beri-amin! Şi mai ales tu, Sandu! Mi-am transferat biroul aici. Ce poate fi mai frumos. Câte un ceai, o poveste cu câte unul de la Valea Dosului care zbiară, un email către partenerii din Franţa, unul care povesteşte mereu de serviciu, indiferent care e ăla, un drum după o pâine feliată, o asistentă sexy care îşi face loc pe lângă mine! Ce mai, perfecţiunea întruchipată. O zi cu Facebook, Messenger, puşca şi cureaua lată, colinzi, bere fără alcool, articole din presă cu vânzare de aur fals, doruri de peste judeţ, bani ceruţi împrumut....am uitat ceva? Ie,o nuanţă, o zi de concediu fără plată. 

Pe vremuri, îmi luam câte o zi de concediu, în mijlocul săptămânii şi mergeam pe terasă la Breaza, după ce mâncam bine, undeva în jurul orei 09.00. Şi bagă bere la halbă. Ca şi parteneri, oricine avea chef de poveşti, mai puţin cei agasanţi. Îmi plăcea cel mai mult când treceau maşinile de la serviciu pe stradă. Parcă berea intra cel mai bine.

Pe când ei ieşeau de la lucru, eu eram hiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii, ropote de tropote şi bineînţeles, continuam cu ei, întrebându-i insistent cum a fost pe la serviciu, dacă şefii au fost de treabă (contradicţie în termeni) sau ca de obicei, nesuferiţi şi zbierând...Ajungeam târziu în noapte acasă, beat şi fericit! Cel puţin aparent! Acum stau şi la mine la masă sunt: un pensionar, un zugrav, un olandez şi asistenta de care vă vorbeam mai devreme! Oare ce să fac? Oare la ce mă duce capul? Ştiu :)).... Să vină o bere..........pfuiii să moară lumea!  (şşşşşşşş auzi, să fie fără alcool, dă te rog jos eticheta, altfel nu mai scap de ăştia).

Aş mai scrie, dar îmi e frig la mână. Reducere la căldură. Off mamă Ană!!!