Iubitei indestructibile

Cu voia prietenului meu Teo. Şi cu mulţumiri.

 "Cum ucizi o femeie pe care o iubești? O spânzuri, îi iei gâtul, îi scoți ochii? O iubită care e prinsă adânc în tine, care e rădăcina voinței tale de a trăi? Lucruri banale depind de ea: spălatul pe dinți, cafeaua, mersul la serviciu, privitul în oglindă. Bine, astea poți să le fentezi. Dar diminețile în care te trezești îmbibat de mirosul ei, și ea e în tine?
Dacă o femeie a ajuns rațiunea ta de a fi, și apoi pleacă, trebuie să o ucizi. Să cauterizezi tot. Dar cum supraviețuiești dacă ți-a pătruns toate fibrele?
Se ia o iubită. Se injectează ca heroina. Se trăiește până la extaz, apoi până la demență, apoi până la sevraj. Apoi te legi de calorifer, te dai cu capul de parchet și îți sinucizi amintirile, una câte una. Când termini și nu mai e nimic, ți-ai omorât iubita, și pe tine odată cu ea. Iei cadavrul, îl ridici în picioare, îl faci să umble și să zâmbească. Apoi faci cunoștință cu tine. Ești un om nou, gol, o foaie albă de hârtie. După care iei un pix, scrii frenetic și trimiți o scrisoare către cel care ai fi putut fi. Afirmându-ți inexistența. La sfârșit, vezi că ai făcut un cerc dublu pe o bandă Moebius. Ești în același punct, plus o ucidere. O iubești, deși ea a dispărut cu mult înainte de ultimul sărut." 

(Iubitei indestructibile) * Epistole către o sută de iubite *

Mai multe epistole aici.